boc

Integrala boc … din dicționare.

azbociment = material de construcție obținut dintr-un amestec de azbest și ciment, întrebuințat la acoperirea clădirilor, ca pereți despărțitori etc. –divide et impera“.

boboc = 1. caliciul nedeschis al unei flori; floare care începe să se deschidă. 2. Pui de gâscă sau de rață. ♢ Expr. A paște (sau a păzi) bobocii = a-și pierde vremea degeaba. A da (mâncare) la boboci = a vomita. ♦ Fig. Începător într-un domeniu; om lipsit de experiență; ageamiu; p. restr. recrut; student  în primul an.

boc = imită zgomotul unei lovituri continue sau al unei ciocănituri. Der. bocăi, vb. (a tuși); bocan, s.n. (ciocan); bocăni, vb. (a lovi, a ciocăni; a îmbolnăvi); bocănitoare, s.f. (pasăre, ciocănitoare); bocănitură, s.f. (lovitură; zgomot); bocoi, s.n. (pietricică), cf. Iordan, BF, VI, 164; boacăn, adj. (imperfect, neplăcut; exagerat, gogonat), al cărui sens primitiv a fost probabil „făcut în mod grosolan, ca prin lovituri de ciocan”, cf. cuvîntul următor; bocăneț, adj. (diform, prost făcut); boancă, s.f. (trunchi, butuc, ciot; plantă, vetrice); boanță, boață, s.f. (greșeală colosală, stângăcie, aiureală), pe care DAR (Dicționar de Arhaisme și Regionalisme) îl reduce la boț, poate prin atribuirea sensului de „chiftea”, care nu ne este cunoscut; boroboa(n)ță, s.n. (trăznaie, prostie), care pare a fi formație glumeață, deși nu de îndeajuns de clară, pe baza lui tărăboanță. Simplă var. a lui boancă pare a fi bocnă, s.f. (trunchi), al cărui semantism exact este neclar, căci se folosește numai în expresii fixe, de tipul înghețat bocnă (Vlahuță) sau adormit bocnă. Întrucît exprimă noțiunea de ceva tare și insensibil, DAR a crezut că era vorba de numele unui mineral; Candrea și Scriban preferă să-l lase fără explicație. Este firească, de altfel, reprezentarea noțiunii de „insensibil” prin imaginea unui trunchi, cf. fr. dormir comme une souche, sp. estar hecho un tronco, dormir como un tronco. Trebuie să adăugăm că Drăganu, Dacor., VIII, 135, explică pe boacănă „colosal” prin mag. bakkana, bakkanogaură”, care pare a se folosi cu același sens figurat din rom.; și că bocnă, după Scriban, înseamnă „lut ars” și derivă din rus. bokcoastă”.

bocal = pahar, cupă. – Var. (Trans.) bucal, pocal. Este cuvînt care trebuie să fi intrat în rom. prin diverse căi, cf. fr. bocal (din it. boccale); din it. provine și sb. bokal, mag. bokál (Miklosich, Fremdw., 78), cf. și tc. bukal. Var. se explică prin germ. Pokal.

bocanc = gheată confecționată din material brut și durabil (Doamne ferește), având talpa groasă și grea. /<ung. bakancs

bocănit = acțiunea de a bocăni și rezultatul ei; zgomot produs prin izbirea cu un obiect tare în ceva; bocăneală, bocănitură.

bocaport = panou dreptunghiular care acoperă găurile de magazie de pe nave. (< it. baccaporto)

bocceagiu = negustor ambulant de mărunțișuri (pânză, ace, ață); tolbaș, coropcar, marchitan. [Var.: boccegíu s.m.] – Din tc. bohçacı

bocciu = (pop. și fam.; despre oameni) care are trăsături grosolane, urâte. ♢ Nas bocciu = nas urât. ♦ Fig. (Substantivat; rar) bădăran. – Din tc. bokçuticălos”.

bocet = 1. plâns zbuciumat, însoțit de vaiete, strigăte, tânguiri; jalet, vaiet. 2. lamentație improvizată, de obicei versificată și cântată pe o anumită melodie, care face parte din ritualul înmormântărilor (la țară); cântare de mort. – Boci + suf. -et.

bocluc = v. bucluc.

bocnă = (pop. și fam.; în expr.) A fi (sau a se face, a îngheța) bocnă = a îngheța tare. – Et. nec.

bocșă = 1. (reg.) grămadă de lemne pregătite pentru a fi transformate prin ardere înceată în cărbuni; p. ext. cărbunărie. 2. grămadă de minereuri bogate în sulf, folosite pentru oxidarea minereurilor. – Din magh. boksa.

cebocefal = monstru care prezintă cebocefalie. (< fr. cébocéphale)

costoboci = pl. populație traco-dacică din nord-estul Daciei, menționată documentar în sec. I-II p. Cr. – Din lat. Costoboci.

haboca = (reg.; în loc. adv.) Cu haboca = cu sila, cu forța. – Et. nec.

poloboc = 1. (Pop.) Butoi. ♦ Epitet dat unui om gras. 2. Nivelă cu bulă de aer. [Var.: bolobóc s.n.] – Et. nec.

târboc = plasă de pescuit în formă de sac. ♦ Sac de pescuit scoici. [Pl. și: târboace] – Din scr. trbok, trbuk

trombocit = denumire a unor mici globule incolore, de forma unor plăcuțe, în citoplasmă, care au un rol important în coagularea sângelui; plachetă sanguină. [Var. trombocită s.f. / < fr. thrombocyte].

turbocarotieră = 1. sondeză pentru tăierea și scoaterea la suprafață a carotelor (II). 2. aparat folosit pentru a face sondaje și a lua eșantioane din fundul oceanelor. (< fr. carottière)

turbocompresor = compresor dintr-un stator și un rotor cu palete, în care un fluid gazos se comprimă la o mare presiune. (< fr. turbocompresseur)

P.S. Definițiile sunt preluate din DEX online. N-am eu atâta imaginație.

Advertisements

32 Responses to “boc”

  1. Lilick Says:

    Bocciu imi place cel mai mult 😆

  2. Darael Says:

    Mie imi place sa ma gandesc ca va veni si ziua cand nu o sa-l mai platesc. Se pune ?

  3. Lucia Verona Says:

    Daaaa, varianta turcească e cea mai expresivă! 🙂

  4. Niciodată Singură Says:

    „Un rotor cu palete, în care un fluid gazos se comprimă la o mare presiune“. Al cui, oare? 😀

  5. matilda Says:

    Da, subscriu, varianta turcească este foarte potrivită ! N-o să-l BOCească nimeni după 22 noiembrie.

  6. daurel Says:

    Din Mic dictionar enciclopedic, 1972: BOC (<germ.) s.n. 1. Masa sau trunchi de arbore pe care se curata pieile de par, de epiderma…2.Rezervor cilindric orizontal folosit ca cristalizor (sic!) la instalatiile de extractie a zaharului din sfecla. P.S. In Ardealul de Nord BOC este trunchiul pe care se taie ceva: lemne, carne, gatul la pasari…Bocutz si boculetz sunt cele folosite in bucatarie…

  7. cristian Says:

    in turca e bok 🙂

  8. harlau625 Says:

    Si “base” suna bine in tiganeste.

  9. George Serban Says:

    Ai uitat de neologisme. A aparut dobiBOCul … Cuvantul ar putea face cariera 🙂

  10. lucia.alexandru Says:

    Sa-si ia boc-celuta si sa plece.nu cred ca vrea sa=si amiminteasca de Boc-anet.oricum,acu 0 luna ,Cotidianul sau Adevarul a reeditat Boc-cacio….

  11. -X- Says:

    … si cine spunea ca romanii de azi nu mai au imaginatia romanilor de ieri !?! 🙂

  12. Vania Says:

    Am bocănit pe-aici, culturalizându-mă…

  13. Jenika Says:

    Sarumana de vizita mare maestru…
    🙂

  14. harlau625 Says:

    Revin, un dictionar pentru un careu surpriza, si care explica comentariul anterior: http://www.edu.ro/index.php/articles/1161
    Este un dictionar rrom-roman.

  15. Jenika Says:

    Da maestre… am aterizat de cateva zile insa sunt buimacit de tot ce se intampla in jurul meu…..
    🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: